Predici/mesajele Învățătorilor de tineret

Ascultarea față de conducerea bisericii penticostale locale!

Mă văd silit să scriu și să dezbat organizarea și rânduiala bisericească, respectiv în ceea ce ne privește ca penticostali. Aud de prea multe ori răspunsul la întrebarea ”De ce?”, ”Pentru că așa vreau eu… pentru că știe respectivul… pentru că la noi așa se face…” și alte teorii nejustificate și neargumentate. 

Pentru început trebuie să pornim de la cunoaștere și cunoștință!

  • Osea 4:6 Poporul Meu piere din lipsă de cunoştinţă. Fiindcă ai lepădat cunoştinţa, şi Eu te voi lepăda şi nu-Mi vei mai fi preot. Fiindcă ai uitat Legea Dumnezeului tău, voi uita şi Eu pe copiii tăi!

Noi, ca penticostali avem 5 mari pachete de norme după care ne justificăm acțiunile: Biblia sau Sfânta Scriptură, Mărturisirea de Credință, Statutul de Organizare și Funcționare, Statutul Slujitorului și Regulamentul Electoral. Toate aceste norme se găsesc la sursa http://www.cultulpenticostal.ro

Este inadmisibil și rușinos pentru un simplu membru în cultul penticostal să nu își cunoască drepturile, obligațiile și atribuțiile. Nu mai încape discuție, că din acest motiv aud prea des de la mulți slujitori expresia ”Dumnezeu ne iubește așa cum suntem! În cer nu vor fi culte! Eu sunt penticostal, dar e mai important să fiu mântuit…” etc și alte aberații care ne scot de fapt simțul răspunderii din comunitatea din care facem parte. Le-aș sugera la acești ”slujitori” să nu mai fie penticostali. Sau poate că au uitat motivul ordinării… acela de a sluji membrilor penticostali. Cei care nu au uitat motivul care a stat la baza ordinării lor, nu au citit măcar o dată în viață, după Sfânta Scriptură – Biblia, celelalte 4 norme. Eu îmi pun întrebarea? Cui slujesc acești ”slujitori”? A ajuns biserica penticostală privată? Răspunsul este unul singur: nicidecum și niciodată, atâta timp cât orice clădire are autorizație de funcționare. 

Importanța slujirii are o mare greutate, luată numai în comun cu factorul administrativ. Să vă explic: 

Prima dată se achiziționează terenul, care necesită acte, demersuri, avize, proiecte, etc. Apoi se construiește clădirea care deasemenea are nevoie de acte, documentație, proiect, avize, autorizații, etc. Clădirea odată pusă în regulă trebuie îngrijită și administrată. Cineva face focul, se ocupă de curățenie, de toate aceste aspecte. Totul se face în baza credinței penticostale, de unde vine și autorizația și rânduiala. După aceste demersuri cineva se suie la amvon ca să slujească. Vă dați seama ce piramidă are acest slujitor în spate? De la baza administrativă până la vârful, care este reprezentat de slujitor prin slujirea respectivă la programul respectiv? O predică de 20 de minute are în spate un întreg și complex proces. 

Plec de la premisa că un slujitor nu cunoaște aceste 5 norme. Să fiu indulegent cu cei care spun că e destul să ști Biblia și care se ocupă doar de suflet. Din păcate acești oameni au uitat că sufeltul locuiește în trup și că trupul trebuie să ne ocupăm de el de când ne naștem și până murim. Din acest motiv trebuie să mergem la școală, să învățăm o meserie, să ne câștigăm pâinea, etc. La fel și în biserică! Nu este destul să fi ”vârf” la programul de dimineața și de dupămasa, de marți și de joi. Ca ”vârful”, adică slujirea, să străpungă inima prin Duhul Sfânt, are nevoie de îndeplinirea condițiilor asumate. 

  • Faptele apostolilor 21:25 Cu privire la neamurile care au crezut, noi am hotărât şi le-am scris că trebuie să se ferească de lucrurile jertfite idolilor, de sânge, de dobitoace sugrumate şi de curvie.”
  • Faptele apostolilor 11:29 Ucenicii au hotărât să trimită, fiecare după puterea lui, un ajutor fraţilor care locuiau în Iudeea,
  • Judecatorii 20:8 Tot poporul s-a sculat ca un singur om şi a zis: „Niciunul din noi să nu se ducă în cortul lui şi nimeni să nu se întoarcă acasă.

Biblia ne vorbește despre faptul că Dumnezeu lucrează după cum noi ne-am hotărât și după cum am juruit. Deci dacă ne-am asumat ceva, trebuie să ducem la bun sfârșit. Iată ce spune Articolul 28 din Statutul de Funcționare a CCP – BDAR.

B. Drepturile membrilor

Art. 28. -Drepturile membrilor bisericii locale sunt: a) să participe la adunările generale ale bisericii, cu drept de vot; b) să fie aleşi în diferite slujbe spirituale sau administrative, potrivit chemării lui Dumnezeu şi în funcţie de calităţile spirituale, capacităţile intelectuale şi disponibilitatea necesară; c) să li se oficieze actele de cult de care au nevoie; d) să beneficieze de asistenţă spirituală din partea bisericii; e) să se poată transfera într-o altă biserică, la cerere.

C. Obligaţiile membrilor

Art. 29. – Îndatoririle membrilor bisericii locale sunt: a) să trăiască în spiritul învăţăturilor Sfintelor Scripturi şi să respecte prezentul statut; b) să frecventeze cu regularitate serviciile divine şi să îşi aducă contribuţia la împlinirea menirii bisericii; c) să îi respecte pe ceilalţi membri, pe slujitorii bisericii, să respecte rânduiala bisericii locale şi să se supună hotărârilor conducerii acesteia; d) să contribuie cu regularitate la susţinerea financiară a bisericii prin zeciuieli şi donaţii, potrivit învăţăturii Sfintelor Scripturi şi nevoilor lucrării lui Dumnezeu.

Conform cu prevederea:  c) să îi respecte pe ceilalţi membri, pe slujitorii bisericii, să respecte rânduiala bisericii locale şi să se supună hotărârilor conducerii acesteia. Am avut discuții cu mai mulți slujitori, pe acestă temă. Eu vreau să fiu supus conducerii bisercii și să respect rânduiala, așa cum mă învață Biblia: 1 Tesaloniceni 5:13 ”Să-i preţuiţi foarte mult, în dragoste, din pricina lucrării lor. Trăiţi în pace între voi.”

Ca orice om normal și interesat de viața bisericii, pentru că sunt membru penticostal cu drepturi și mai ales pentru că slujesc, am pus întrebarea: ”De cine ascult în biserică?” Răspunsul l-am primit tot din norme:

”Statutul Slujitorului din CCP- BDAR Art. 30 Atribuţiile Comitetului bisericii sunt: a) conduce activitatea bisericii sub coordonarea pastorului, pe tot timpul mandatului încredinţat; b) stabileşte direcţiile şi obiectivele de dezvoltare ale bisericii; c) urmăreşte respectarea bunei rânduieli în biserică; d) împreună cu pastorul hotărăşte şi aplică măsurile de disciplinare în caz de abateri; e) îngrijeşte de săraci, văduve şi orfani; f) întocmeşte bugetul bisericii şi-l supune spre aprobare Adunării Generale; g) rezolvă orice alte sarcini încredinţate de Adunarea Generală; h) întocmeşte statul de funcţii şi personal al bisericii şi angajează personal de serviciu în baza hotărârilor Adunării Generale. În cadrul Comitetului, hotărârile se iau cu majoritate simplă, în condiţiile participării a 2/3 din membrii Comitetului.”

”Art. 31 Pastorul este responsabil pentru viaţa şi slujirea lui, înaintea Domnului, faţă de biserică şi faţă de Comunitatea Regională. în acest sens, el trebuie să prezinte anual o dare de seamă a activităţii sale în faţa bisericii şi, lunar, rapoarte de activitate Comunităţii Regionale. Pastorul asistent slujeşte potrivit principiului delegării de autoritate şi răspunde pentru activitatea şi conduita sa, faţă de pastorul principal. Prezbiterul este responsabil pentru slujirea lui, faţă de pastorul bisericii, căruia i se subordonează permanent. Diaconul este responsabil pentru slujirea lui, faţă de pastorul bisericii şi faţă de prezbiter, sub a căror îndrumare îşi desfăşoară activitatea. Misionarii şi evangheliştii sunt răspunzători în faţa bisericii ce i-a trimis şi a Comunităţii Regionale, atât pentru activitatea lor, cât şi pentru viaţa lor personală. Supravegherea şi coordonarea activităţii evangheliştilor şi misionarilor la nivel naţional se face de către Uniunea Penticostală, prin Departamentul de evenghelizare şi misiune (DEM), iar în afara ţării prin Departamentul de relaţii externe. Proorocii sunt răspunzători pentru slujirea şi pentru viaţa lor, în faţa bisericii. Învăţătorii sunt răspunzători pentru slujirea lor în faţa pastorului şi a bisericii.”

Necunoașterea normelor penticostale duce la răspunsuri de genul ”Ascultă de fratele pentru că el e mai mare… ascultă de respectivul că are funcție mai mare în comitet… ascultă de păstor, că ceilalți nu contează…” Răspunsuri greșite, dar să ne folosească ca exemplu. 

Corect, normal și în concordanță cu prevederile statutare nu avem voie să facem DISCRIMINARE între slujitori, între membrii, între membrii comitetului. Din acestă cauză spune Biblia că: Faptele apostolilor 24:5 ”Am găsit pe omul acesta, care este o ciumă: pune la cale răzvrătiri printre toţi iudeii de pe tot pământul, este mai-marele partidei nazarinenilor. ” Așa apar diferendele, partidele, subterfugiile relaționale în dauna bisericii, a membrilor. 

Haideți să privim două aspecte!

Art. 29. c) să îi respecte pe ceilalţi membri, pe slujitorii bisericii, să respecte rânduiala bisericii locale şi să se supună hotărârilor conducerii acesteia;

Art. 30 . În cadrul Comitetului, hotărârile se iau cu majoritate simplă, în condiţiile participării a 2/3 din membrii Comitetului.

Răspunsul este unul foarte clar, la întrebarea ”De cine să ascult în biserică?” Trebuie să ascultăm de slujitori în UNITATE, nu de fiecare slujitor în parte. Este și normal de unde există atâta supărare între slujitori și care este sursa dezbinărilor de prin biserici, tocmai acestă ascultare ”oarbă” și neargumentată, acestă supra cinstire față de unul sau altul. 

Documentul care ne arată voința, autoritatea, unitatea, transparența, dragostea, adevărata noastră slujire, este HOTĂRÂREA de COMITET și HOTĂRÂREA ADUNĂRII GENERALE, însoțite de PROCESUL VERBAL, fiecare în parte. 

De unde putem ști dacă conducerea bisericii a luat în considereare propunerile noastre? De unde putem verifica cum și-a atribuit fiecare slujitor votul pe propunerile membrilor? De unde putem ști că slujitorii, indiferent de gradul ordinării: păstor, prezbiter, diacon, evanghelist, misionar sau simpli membrii de comitet: conducător, secretar, casier, cenzor, învățător, proroc, simplu membru, etc. lucrează pentru noi? Dezbat problemele noastre și conduc biserica ” ca un singur om?” Simplu: prin HOTĂRÂRE! A adunării generale, spre exemplu. Haideți să vedem despre ce e vorba. 

A. Pastorul bisericii Art. 43. – (1) Biserica penticostală locală este condusă de pastorul ales de Adunarea generală a bisericii şi confirmat de comunitatea regională, teritorială sau etnică şi de Comitetul executiv al Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. (2) Pastorul este ajutat în activitatea sa de comitetul bisericii, ales de asemenea de Adunarea generală.

Art. 44. – Pastorul bisericii are următoarele atribuţii: a) predicarea şi învăţarea Sfintelor Scripturi; b) pregătirea şi îndrumarea celorlalţi slujitori ai bisericii; c) organizarea şi îndrumarea activităţilor spirituale şi administrative ale bisericii; d) păstorirea membrilor bisericii; e) coordonarea serviciilor divine la care este prezent; f) prezidarea şedinţelor comitetului bisericii şi, în lipsa sa, delegarea acestei responsabilităţi unui alt slujitor din comitetul bisericii; g) coordonarea activităţii membrilor comitetului bisericii, precum şi a tuturor compartimentelor bisericii; 12 h) oficierea actelor de cult, ocazii în care poate solicita ajutorul celorlalţi slujitori ordinaţi.

C. Adunarea generală a bisericii Art. 51. – (1) Adunarea generală a bisericii este alcătuită din toţi membrii care beneficiază de drepturi depline şi este statutară dacă s-a anunţat de către pastor cu cel puţin două săptămâni înainte, indiferent de numărul celor prezenţi. (2) Adunarea generală a bisericii se întruneşte o dată pe an în şedinţă ordinară, şi ori de câte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare. (3) Adunarea generală a bisericii are următoarele atribuţii: a) alege pastorul bisericii şi îl pune în slujbă cu acordul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice şi în prezenţa delegatului acesteia; b) aprobă solicitarea de supunere la vot a reconfirmării oricărui slujitor ordinat, făcută de către pastor sau de către Comitetul bisericii. Reconfirmarea se face cu majoritatea simplă; c) alege comitetul bisericii şi conducătorul acesteia, acolo unde nu există un pastor local, la expirarea mandatului sau când situaţia o impune; 15 d) solicită comunităţii regionale, teritoriale sau etnice recunoaşterea slujitorilor aleşi; e) aprobă execuţia bugetară şi descărcarea de gestiune a comitetului bisericii, precum şi bugetul bisericii; f) aprobă cumpărările şi vânzările de bunuri mobile de valoare ridicată şi imobile, precum şi alte investiţii necesare bunei desfăşurări a activităţii şi hotărăşte mutarea lăcaşului de cult la o altă adresă. (4) Adunarea generală a bisericii se convoacă şi este prezidată de pastor, iar în lipsa acestuia, de către un alt membru cu funcţie de răspundere: pastor asistent, prezbiter, diacon sau conducător de biserică, delegat de pastor ori de comunitatea regională, teritorială sau etnică. (5)Abrogat (6) În situaţii deosebite, ca urmare a sesizării scrise, motivate şi semnate de majoritatea membrilor comitetului bisericii sau cel puţin de o treime din numărul membrilor bisericii, comunitatea regională, teritorială sau etnică convoacă Adunarea generală a bisericii, cu anunţarea în scris, cu cel puţin o săptămână înainte

Art. 23 Adunarea Generală a bisericii are următoarele atribuţii: a) Alege pastorul bisericii şi îl pune în slujbă cu acordul Comunităţii Regionale şi în prezenţa delegatului acesteia; b) Alege Comitetul bisericii la expirarea mandatului sau când situaţia o impune; c) Solicită Comunităţii Regionale recunoaşterea prezbiterilor, a diaconilor şi a celorlalţi slujitori aleşi; d) Aprobă execuţia bugetară şi descărcarea de gestiune a Comitetului şi bugetul bisericii; e) Aprobă cumpărările şi vânzările de bunuri mobile şi imobile, hotărăşte la nevoie construirea unui nou locaş de cult şi aprobă alte investiţii necesare bunei desfăşurări a activităţii; f) Aprobă statul de funcţii şi personal al bisericii întocmit şi prezentat de Comitetul acesteia; g) Hotărăşte angajarea personalului necesar şi retribuirea acestuia; h) Solicită Comunităţii Regionale analizarea conduitei şi a activităţii pastorului, iar în cazuri extreme, suspendarea din slujbă sau revocarea pastorului.

Deci Adunarea Generală adoptă HOTĂRÂRI respectând prevederile în vigoare. O Hotărâre a Adunării Generale este un document, datat, semnat, ștampilat, ca un act definitiv, ca urmare a acțiunilor care s-au întreprins: propuneri, dezbateri, vot, etc. Aceste acțiuni sunt menționate în alt document numit PROCES VERBAL care însoțește HOTĂRÂREA ADUNĂRII GENERALE. În Procesul Verbal se trec toate aspectele și cum a derulat ședința, cine a votat, cine a propus, etc. Hotărârea este actul final din care rezultă concluziile. 

Ca Hotărârea și PROCESUL VERBAL să fie și mai transparente și 100% legale, pentru că orice biserică are personalitate juridică, numai dacă este filie nu are, trebuie să fie însoțite la dosar de ORDINEA de ZI. Ce este ordinea de zi? Ne spune articolul de mai jos:

C. Adunarea generală a bisericii Art. 51. – (1) Adunarea generală a bisericii este alcătuită din toţi membrii care beneficiază de drepturi depline şi este statutară dacă s-a anunţat de către pastor cu cel puţin două săptămâni înainte, indiferent de numărul celor prezenţi. 

Deci ORDINEA de ZI este acel program anunțat de către păstor, programul care conține subiectele pentru care se anunță convocarea adunării generale. De ce să mergi la ședința cu adunarea generală? Dacă este o glumă? Pentru credibilitate și interes se anunță și programul cu subiectele propuse spre dezbatere. Acesta poartă numele de ORDINE de ZI. 

Ordinea de Zi este un document, care neapărat trebuie să aibă inclus CONVOCATORUL. Ce este CONVOCATORUL? Este un comunicat care se pune de obicei la începutul documentului, ce include data, ora, locația ședinței… urmat în mod logic și firesc de Ordinea de Zi, pentru a consulta subiectele. Când ești convocat trebuie să ști și motivele! 

Acestea trebuie afișate la avizierul Bisercii și pe sursele de comunicare a Bisericii: facebook, site, avizier, oral. Dar pentru a te justifica, ca dovadă, trebuie să se procedeze înțelept conform cu sintagma ”Este Scris”! Și ce este scris rămâne scris! 

E simplu! În baza Hotărârii Adunării Generale, însoțită de Procesul Verbal, de Ordinea de Zi și Convocator, Comitetul Bisericii poate să acționeze după vorba ”cât e pătura”, adică în baza hotărârii adunării  generale. Un exemplu: dacă la adunarea generală s-a stabilit că trebuie cumpărat un aparat de aer condiționat, tu ca și comitet trebuie să ții cont de acestă hotărâre și nu poți cumpăra o mașină de tăiței. Nu ai acoperire legală să procedezi pe lângă hotărârea adunării generale. Hotărârea trebuie pusă în aplicare în timpul mandatului, în funcție de urgențe, de câte și mai câte situații și factori. 

Hotărârea este afișată spre interesul membrilor la avizier sau pe canalele media ale bisericii. Procesul Verbal se transmite către Comunitatea Teritorială și Etnică, dar acesta este grija păstorului, să își facă rapoartele la timp și să păstreze legătura cu comunitatea. 

Să discutăm despre activitatea comitetului! Ce spun normele? 

Art. 49. -Comitetul bisericii sub coordonarea pastorului conduce activitatea bisericii pe tot timpul mandatului încredinţat, potrivit următoarelor atribuţiuni: a) stabileşte direcţiile şi obiectivele de dezvoltare ale bisericii; 14 b) urmăreşte respectarea bunei rânduieli în biserică; c) hotărăşte şi aplică măsurile de disciplinare a membrilor, în caz de abateri; d) îngrijeşte de săraci, văduve şi orfani; e) întocmeşte bugetul bisericii şi îl supune spre aprobare Adunării generale; f) rezolvă orice alte sarcini încredinţate de Adunarea generală; g) desemnează delegaţii bisericii pentru Adunarea generală a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.

Art. 30 Atribuţiile Comitetului bisericii sunt: a) conduce activitatea bisericii sub coordonarea pastorului, pe tot timpul mandatului încredinţat; b) stabileşte direcţiile şi obiectivele de dezvoltare ale bisericii; c) urmăreşte respectarea bunei rânduieli în biserică; d) împreună cu pastorul hotărăşte şi aplică măsurile de disciplinare în caz de abateri; e) îngrijeşte de săraci, văduve şi orfani; f) întocmeşte bugetul bisericii şi-l supune spre aprobare Adunării Generale; g) rezolvă orice alte sarcini încredinţate de Adunarea Generală; h) întocmeşte statul de funcţii şi personal al bisericii şi angajează personal de serviciu în baza hotărârilor Adunării Generale. În cadrul Comitetului, hotărârile se iau cu majoritate simplă, în condiţiile participării a 2/3 din membrii Comitetului.

Slavă Domnului! Deci conducerea bisericii este reprezentată de Comitet și nu de unul din membrii comitetului, indiferent de grad: păstor, prezbiter, diacon; sau funcție: conducător, secretar, casier, cenzor. 

(2) Pastorul coordonează activitatea comitetului bisericii, iar conducătorul conduce serviciile divine în lipsa pastorului, potrivit competenţelor ce îi sunt delegate de către acesta. (3) Secretarul ţine evidenţa membrilor bisericii, efectuează corespondenţa, întocmeşte procesele-verbale ale şedinţelor de comitet şi ale Adunării generale şi ţine la zi evidenţa patrimoniului acesteia. (4) Casierul răspunde de gestiunea casieriei, păstrează banii şi alte valori, ţine registrele de casa şi de bancă la zi şi efectuează plăţi în baza hotărârilor comitetului bisericii, respectiv a dispoziţiilor de plată semnate de cei în drept. (5) Cenzorii controlează din propria iniţiativă operaţiunile financiar-contabile ale bisericii, semestrial, şi consemnează constatările făcute într-un proces-verbal. (6) În cazuri de excepţie, casierul şi cenzorii pot fi numiţi şi din afara comitetului bisericii. (7) Ceilalţi membri ai comitetului bisericii vor avea atribuţiile stabilite în cadrul comitetului bisericii

Să le dezbatem puțin! Este ilegal, ilicit și nebiblic prin faptul că un membru se ridică să transmită ceva bisericii, fără să aibă acoperirea documentației care să justifice acțiunea. Un membru din comitet dacă este delegat să comunice ceva bisericii, trebuie să aibă la sursa spuselor următoarele: HOTĂRÂEA DE COMITET, PROCESUL VERBAL de COMITET; CONVOCATORUL însoțit de ORDINEA de ZI. De aceea esle se pun la avizier, ca asumarea procesului administrativ să nu revină unui membru din comitet. 

Pentru că vorbim de alegerea comitetului, vorbim de politică. Asta înseamnă că alegerile de comitet trebuie să aibă și perioada de Campanie Electorală. Ce înseamnă acest lucru? Că este interesul fiecărui membru ales în comitet ” să rezolve”, să aducă în discuție propunerile, doleanțele, problemele, sugestiile, etc. a membrilor, pentru a dobândi voturi la următoarele alegeri. Deci în timpul mandatului trebuie ca ședințele de comitet să își regăsească în dezbateri propunerile membrilor din biserică. 

Chiar dacă membrii slujitori ordinați au rol de consiliere, singuri nu au nici o putere de decizie, în lipsa documentului ce reprezintă întreaga HOTĂRÂRE a tuturor membrilor din Comitet. 

Deci eu ca membru mă supun autorității bisericiești! Adică, respect pe toți și în dragoste frățească trăiesc, dar mă supun HOTĂRÂRII de COMITET; nu unui singur membru din comitet sau altuia. Dacă lipsește HOTĂRÂREA DE COMITET, neînsoțită de PROCESUL VERBAL, fără CONVOCATOR și ORDINEA de ZI, înseamnă că nu am nici un motiv, nici un argument să respect în supunere ce zice unu sau altul. De unde aflu aceste lucruri? De la avizierul bisericii! DA! Mă interesază dacă s-au luat în discuție cererile mele și propunerile mele; mă interesază de la avizier să știu care cum a votat propunerea mea, ca să știu și eu dacă îl mai votez la următoarele alegeri pentru un nou mandat; mă interesază dacă comitetul ia decizii în conformitate cu Sfânta Scriptură și nu în baza ”prieteniilor”, după cum vrea cineva, numa să îi facă pe plac la persoana respectivă, în dauna bisericii. 

Când acest proces de conducere a Bisericii Penticostale Locale va fi respectat; fiind obligație legală, morală și spirituală să fie puse în aplicare normele, voi fi un membru supus! Nu vor mai exista probleme în biserică, pentru că totul va trece prin filtrul comitetului. Prin acest procest administrativ se vor respecta relațiile biserică – stat – societate. De prea multe ori am întâlnit reprezentați ai instituțiilor care nu au știut cum să ia legătura cu comitetul bisericii. Dacă secretariatul bisericii funcționează, totul este legal și Biblic!

Îmi pun o întrebare… câte din bisericile penticostale locale respectă acest proces adiminstrativ? Am buna credință că toate!

Îmi doresc ca generația care vine, tinerii și bărbații slujitori de mâine să ducă penticiostalismul într-o direcție bună, fără probleme create de necunoștința normelor. Bisericile Penticostale trebuie să se dezvolte cu ajutorul Duhului Sfânt și să se înmulțească. Cum va fi posibil acest lucru dacă noi trăim în neorânduială?  Avem și câteva exemple de ”slujitori” care au profitat de faptul că numai ei au citit statutul și au făcut cum au vrut, profitând pe seama mebrilor… astăzi nu mai sunt în cult.

Ca membrii penticostali avem dreptul să cerem să ne fie respectate drepturile și avem datoria să ne respectăm obligațiile! Dacă acest raport este unul funcționabil, nu voi vedea în viitor decât bisericii penticostale care vor înflori. Aceste biserici vor fi scutite de abuzuri, de manipulări și de alte acte ilicite, pentru că vor ști să se administreze. 

Observați că ”sarea” care ajunge la final în mâncare, adică slujirea mea de 20 – 40 de minute… cântarea mea… prorocia… predica sau mărturia, etc; sarea trebuie pusă la final într-o mâncare gătită corespunzător. Dacă legumele sunt stricate… dacă apa sau supa nu este de calitate. Dacă vrei să înșeli pe consumator cu ingrediente de calitatea a doua… oricât de bună ar fi sarea, dacă mâncarea nu este gătită conform cu rețetarul (cu normele), nu va fi un succes și nici o satisfacție pentru cel care o mănâncă. Biserica nu vinde sare la kilogram! Ea gătește pentru lume o mâncare, prin tot ce facem. Noi suntem sarea de la finalul procesului administrativ. Dacă acest proces lipsește, sau nu este în conformitate cu prevederile legale, cei din lume nu se vor pocăi niciodată. Pe afiș scrie că este tocăniță și când ajunge în biserică să servească tocănița, tu cel care pui sare în mâncare la final, îți dai seama că e afumată sau stricată. Cu tot talentul tău, harul tău, călăuzirea ta, sarea din mâncare nu va rezolva nimic. Dar dacă mâncarea este un deliciu, sarea îi va oferi acel ”Wow” care va aduce oamenii flămânzi și setoși la biserică! Cum se mai poate interpreta procesul administrației în biserică? Oricum biserica este o instituție publică, nefiind moșia cuiva. Este ca și cum ai semăna pe câmp sămânță bună, dar utilajele ar fi neconforme sau utilajele nu ar respecta standardele tehnice, de poluare, de mediu, etc. Sămânța va crește! Sămânța va aduce rod! Apoi intră unul cu tractorul care are permis (slujitor) pe bucata de pământ, iar din tractor curge motorina și uleiul din motor pe recoltă… nu va fi recolta bogată, ba încă vor fi mari nemulțumiri. Stăpânul se va supăra!

Dacă utilajele sunt corespunzătoare, dacă sămânța e de calitate și pământul este îngrijit cum trebuie, recolta este garantată de Dumnezeu care va face să încolțească sămânța și să aducă rod!

Dacă administrația din biserică, care este o instituție publică cu personalitate juridică este confiscată în mod personal și folosită de unii ”băieți deștepți” în beneficul acestora, lucrarea nu va propăși. 

De aceea sfătuiesc cu toată puterea tineretul, slujitorii și pe toți membrii penticostali să rămână la ”CE ESTE SCRIS”! Să citim cu toții normele și prevederile statutare care ne acaparează viața, care ne fac viața să fie cu bucurie și împlinire. Când mergi la biserică să nu îți mai pui întrebări ”De ce așa?” Îți vei consuma energia degeaba… Când lucrurile merg și funcționează, tu vei crește spiritual. De ce lipsesc darurile Duhului Sfânt din Biserică? Pentru că încercăm să punem la punct și ne luptăm cu normele încă, pe care nu le știm, nu le citim, dar le judecăm și le potrivim noi după cum dorim. Iar potrivirea noastră aduce prejudicii celoralți membrii. Dacă factorul adimistrativ ” trupul” este pus la punct, vine și ”Duhul”… iar trupul cu Duhul vor forma un Suflet viu! 

Să ne ajute Dumnezeu să citim cele 5 norme și să ne învățăm cu ele, pentru că de asta am ales să fim penticostali. Pentru că normele penticostale se identifică cu Biblia. Când citești Biblia, citești de fapt statutul slujitorului, statutul de funcționare, mărturisirea de credință și regulamentul electoral. Dumnezeu vrea rânduială și organizare. Deci normele sunt biblice, atâta timp cât aduc pace, dragoste și propășire. 

Voi respecta în totul Hotărârile Bisericii Penticostale Locale! Prima dată să le văd afișate la avizier… apoi să le citesc… și apoi să le consult cu normele pe care le-am învățat. Și procesul contiună! Eu voi transmite comitetului propunerile, doleanțele, sugestiile mele, apoi se va convoca o ședință de comitet, se va dezbate și se va emite hotărârea, procesul verbal care va ajunge la avizier. Deci cercul administrativ al procesului de conducere va fi perfect și Duhul Lui Dumnezeu va intra la lucru.

După îngijirea trupului, vine partea duhovnicească!

  • 1 Corinteni 12:25 pentru ca să nu fie nicio dezbinare în trup, ci mădularele să îngrijească deopotrivă unele de altele.
  • 1 Corinteni 7:34 Tot aşa, între femeia măritată şi fecioară este o deosebire: cea nemăritată se îngrijeşte de lucrurile Domnului, ca să fie sfântă şi cu trupul, şi cu duhul, iar cea măritată se îngrijeşte de lucrurile lumii, cum să placă bărbatului ei.
  • Biserica spirituală este Fecioara care îngrijește de lucrurile Domnului! Iar noi membrii penticostali suntem femeia măritată care îngrijim de lucrurile lumii, pentru ca să atragem cât de mulți oameni la pocăință. Prin acest verset înțeleg perfect îmbinarea Bisericii cu terminologia de ”membru penticostal”! Sufletul nostru este iertat și răscumpărat prin jertfa Domnului Isus, datorită pocăinței și credinței personale. Însă cât suntem în lume vom îngriji de ”lucrurile lumii” adică de partea administrativă! ”Măritatul” este o expresie care explică atât de frumos de ce vin oamenii la mântuire! De ce caută băieții fete frumoase și neprihănite! Suntem ”fecioara”, adică biserica; de aceea ne gătim așa frumos, construim clădiri mari, modificăm normele ca să fie de actualitate. Pentru că ne dorim să atragem oameni la Cristos și să îi cununăm cu El! Așteptăm răpirea, dar nu oricum. Așteptăm îngrijindu-ne de ”lucrurile lumii” – adică de administrația bisericească! 

Prof. Insp. Preș. Bulzan Marian – Gigel

Comentariile sunt închise pentru Ascultarea față de conducerea bisericii penticostale locale!