Comunicate

Sărbătoarea Floriilor – Intrarea Domnului Isus în Ierusalim! Să intre și în inimile noastre Mântuitorul!

Cu ocazia sărbătorii care pune în centrul societății de atunci și de acum, venirea Mântuitorului Isus și intrarea triumfală în cetatea Ierusalimului, dorim ca acest eveniment să se producă în inimile voastre și a noastre. Să intre Împăratul Veșniciilor în inimile noastre cu mântuire, cu bucurie, cu har și să redea speranța, credința și dragostea! A fost o sărbătoare a tineretului, a copiilor, care în sinceritatea și puritatea sufetlului lor  s-au bucurat că Fiul Lui Dumnezeu – Mesia, a venit să le dea un viitor mai bun și siguranța zilei de mâine. Și așa a fost… Cristos a asigurat veșnicia și viața noastră! Măgărușul călca peste haine și ramuri de finic, neștiind că este un măgar ”între măgari” – acei oameni care plănuiau trădarea și vânzarea unui om, pentru că așa se întâmplă în societate când un om devine mai bun, mai credincios, mai sfânt și luat drept model! A fost o sărbătoare cu bucurie, dar și cu trădare. Cu speranță dar și cu supărare! Dumnezeu să ne ajute să avem o inimă de copil, pentru că numai așa vom intra în Împărăția Lui Dumnezeu și niciodată să nu gândim sau să facem rău nimănui! Morala acestei sărbători? Unii și-au dat hainele pentru Cristos… alții au tăiat ramuri de finic, făcând acest gest fără costuri… alții au plănuit trădarea și vânzarea Lui, spre pierzare… iar alții au fost sinceri și au lăudat pe Dumnezeu, predându-și viața și viitorul în brațul lui Isus Cristos! Să alegem înțelept ce vom alege să facem înaintea Împăratului Isus Cristos care va veni pe norii cerului! Nu uitați că este Împărat și că el poruncește ca oamenii să își schimbe viața pentru Dumnezeu, împlinid Sfânta Scriptură!

Dumnezeu să vă binecuvânteze! 

Demult, când regele călare suia-n alaiuri triumfale,
Venea pe calul alb ca lâna, înconjurat de osanale!
…Dar într-o zi de primăvară Slăvitul Împărat divin,
lată-L că vine în cetate, smerit, călare pe-un asin.
 
Şi altădată toţi boierii cu sare aşteptau şi pâine
La poartă pe-mpărat, spunându-i: Bine-ai venit la noi, stăpâne!
…Dar când Isus veni-n cetate, din dealurile măslinii,
S-au bucurat numai săracii, şi-n jurul Lui numai copii.
 
În vremuri vechi de mare fală, când regele venea acasă,
Era-n cetatea lui de scaun o sărbătoare luminoasă.
…Dar când Isus intra pe poartă, în loc să fie-ncoronat,
Vrăjmaşii numărau arginţii, să fie prins şi condamnat.
 
Cu flori alaiul şi mulţimea mergeau spre casa-mpărătească,
Şi-acolo totul era gata, pe împărat ca să-l primească.
…Dar când Isus păşi în Templu, înconjurat de ucenici,
În Casa Lui erau tâlharii, şi-a trebuit să ia un bici.
 
Iar regele primea ‘nainte o cheie grea, cheia cetăţii,
Ca semn că e stăpân de-acuma, şi are sabia dreptăţii.
…Dar preoţii cei mai de seamă, iată-i vorbind cu gând viclean:
“Isus vrea să ne strice Legea… Să piară-acest Galileean!”
 
Poezie scrisă de Valentin Popovici

Sună acum!